Cultura, mediul în care ne naștem și trăim, ne influențează puternic stilul de comunicare și relaționare, ne determină modul în care obținem succesul și cum ne raportăm la evenimentele din viața noastră.

În cursurile mele discut adeseori despre diferențele culturale și cum cultura noastră românească este puternic colectivistă și asta se vede în cum comunicăm și cum facem management.

Să dau context … modelul cultural despre care vorbesc pleacă de la modelul Hofstede.

Modelul Hofstede este un cadru teoretic dezvoltat de Geert Hofstede, un psiholog social și cercetător olandez, care analizează diferențele culturale între diverse țări și organizații. Modelul descrie dimensiunile culturale care influențează modul în care oamenii gândesc, acționează și interacționează în contexte sociale, economice și profesionale.

Acest model este utilizat pe scară largă în domenii precum managementul internațional, psihologia culturală, educația interculturală și afacerile globale.

Cele 6 dimensiuni ale modelului Hofstede

Distanța față de putere (Power Distance Index – PDI):

• Măsoară gradul în care membrii unei societăți acceptă inegalitățile de putere și ierarhiile.
• O societate cu un scor mare acceptă structurile ierarhice rigide, în timp ce una cu un scor mic favorizează egalitatea și colaborarea.

Individualism vs. Colectivism (Individualism vs. Collectivism – IDV):

• Evaluează dacă o cultură pune accent pe interesele individuale sau pe cele ale grupului.
• Culturile individualiste promovează autonomia și autorealizarea, iar cele colectiviste favorizează loialitatea față de grupuri, familie sau comunitate.

Masculinitate vs. Feminitate (Masculinity vs. Femininity – MAS):

• Reflectă gradul în care o cultură valorizează competiția, succesul material și realizările (masculinitate) sau relațiile, cooperarea și calitatea vieții (feminitate).

Evitarea incertitudinii (Uncertainty Avoidance Index – UAI):

• Măsoară cât de bine o societate tolerează incertitudinea și ambiguitatea.
• Culturile cu un scor mare preferă reguli stricte, planificare și predictibilitate, iar cele cu un scor mic sunt mai deschise la risc și inovare.

Orientarea pe termen lung vs. termen scurt (Long-Term vs. Short-Term Orientation – LTO):

• Evaluează cât de mult o societate este orientată spre viitor (planificare pe termen lung, economisire) sau trăiește în prezent și respectă tradițiile (orientare pe termen scurt).

Indulgență vs. Restricție (Indulgence vs. Restraint – IVR):

• Măsoară gradul în care o cultură permite exprimarea liberă a dorințelor și plăcerilor.
• Culturile indulgente promovează libertatea de exprimare și satisfacerea dorințelor, iar cele restrictive impun un control mai mare asupra comportamentului individual.

Ce s-a constat despre  România în contextul Hofstede? Ei bine, romanii tind să aibă:

• Distanță mare față de putere (ierarhii sunt acceptate).
• Colectivism moderat (legături puternice cu familia și comunitatea).
• Evitarea ridicată a incertitudinii (preferință pentru stabilitate și reguli). Aceste trăsături reflectă valorile tradiționale și structurile sociale influențate de istorie și cultură.

România are o cultură predominant colectivistă

În acest articol vreau să ne uităm la tendința care impactează cel mai mult stilul de comunicare și relaționare, care arată și cum muncim și cum ne raportăm la succesul personal și profesional – Cultura Colectivistă.

Dau frecvent câteva exemple de convingeri / mesaje cu care am crescut majoritatea dintre noi:

„să nu mă faci de rușine”   

„ce o să zică lumea”

„nu vorbi neîntrebat”

„să aibă cine să-mi aducă un pahar cu apă la bătrânețe”

„taci și lăsă de la tine”

„nu ieși în evidență”

„fă și tu ca toată lumea”

Ei bine, România are o cultură predominant colectivistă, deși există elemente de tranziție către individualism, mai ales în rândul generațiilor tinere și în mediile urbane (în București cred că se vede cel mai bine individualismul de aici și percepția multor cursați de-ai mei care cred că toată România este individualistă).

Cultura colectivistă se manifestă printr-o orientare puternică spre comunitate, familie și grupuri sociale restrânse. De aici și angajările pe bază de „cunoștințe” , recomandările pe bază de „prietenie” și avasările în carieră pe bază de preferințe personale.

Semne distinctive ale colectivismului în România

1. Legături familiale puternice:
   • Familia extinsă joacă un rol central în viața indivizilor.
   • Este obișnuit ca tinerii să locuiască cu părinții până la o vârstă înaintată.
   • Sprijinul reciproc între rude este o valoare esențială.
2. Orientare spre grup:
   • Românii tind să pună nevoile grupului (familie, prieteni, colegi) înaintea intereselor individuale.
   • Deciziile importante sunt adesea influențate de opiniile celor din jur.
3. Importanța relațiilor sociale:
   • Construirea și menținerea relațiilor interpersonale este foarte importantă.
   • Prietenia și solidaritatea sunt apreciate, iar ajutorul reciproc este considerat o obligație morală.
4. Respect pentru autoritate și tradiții:
   • Tradițiile culturale și religioase au un rol important în viața socială și familială.
   • Există o atitudine de respect față de ierarhie și față de cei în vârstă.
5. Evitarea conflictelor:
   • Românii preferă armonia și tind să evite confruntările directe pentru a proteja relațiile sociale.

 

Individualism emergent în România

Un elemente de individualism emergent pe care îl observăm în special la tineri, mai ales cei din mediul urban este orientarea tot mai mare către obiective personale, carieră și autorealizare. Tinerii de azi caută independența financiară și vor să locuiască separat de familie, chiar sunt mult mai dispuși să se mute în altă țară doar de plăcere (nu de nevoie așa cum s-a plecat masiv dupa anul 2000)

Influența globalizării – prin job-urile în multinaționale sau remote dar și prin expunerea la media și calatoriile internaționale – duce la adoptarea valorilor occidentale cum ar fi autonomia și competiția, bunăstarea individuală, independent de cea socială.

În mediul profesional si în contextul economiei de piață, se pune accent pe performanță individuală, inițiativă și creativitate. In marile organizații echipele sunt formate pe baza competențelor și oamenii sunt remunerați în funcție de performanță.

În firmele antreprenoriale mici și chiar medii, observ însă mult mai puternic cultura colectivistă. În multe dintre aceste afaceri găsesc toată familia muncind, colegii devin și rude sau prieteni, loialitatea este o valoare de bază iar respectul față de ierarhie și cei mai în vârstă este mult mai puternic decât în mediile corporatiste.

 

Conform modelului Hofstede, România se situează relativ aproape de extrema colectivistă. Indicele arată că românii valorizează mai mult loialitatea față de grup și apartenența la comunitate decât exprimarea individuală și competiția personală.

România predominant colectivistă are rădăcini puternice în valorile tradiționale, dar este în proces de schimbare, mai ales sub influența modernizării și globalizării.

Cum ne adaptam modul de comunicare și de leadership astfel încât să fim mai performanți atât în carieră cât și în relațiile interpersonale?

Te invit la Workshop-ul de Comunicare eficientă și asertivă să dezbatem pe larg acest subiect!

Daniela Irimia, master trainer de comunicare & performance coach

Autor a cărții Cum să vorbești ca să fii înțeles, publicată la editura Bookzone.